~ Fictiunile Reale proprii ~

*

~ A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ ~

Întunericul. Dar era singur. Din plictiseală a pornit în lumea largă. Spera să îşi găsească perechea. Simțea că undeva-l aşteaptă. A plecat Luni sperând şi a dat de Marți care l-a trimis iute la Miercuri care supărată i l-a pasat lui Joi care în grabă i-a şoptit Vineri care se ruga pentru Sâmbătă să îl ia Duminica, Soarele, Lumina, care văzându-l întunecat a fugit. Şi de atunci Întunericul aleargă să prindă Lumina, iar ea fuge de el. Sau, poate, că s-au iubit puțin, în taină, dar eu nu am intuit decât prea târziu?!

520 caractere

93 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #1 ~

Celor de afară li se arătă gardul ridicat prin ghicitori, însă ei nu înțelegeau nimic. Le era mult prea frică de tălmăcirea lor. O rasă superioară oamenilor se ivise pe pământ. Se intitulau Zei şi se credeau superiori muritorilor. Aşa că îi puneau la încercări. Însă tăceau ca Sfinxul. Au ales doi muritori ca să dezlege ghicitoarea. Cel ce răspundea corect îi salva şi pe ceilalți, celălat plătea cu viața. -Există vreun gard între Zei şi muritori? Naivii vă ridică, isteții vă coboară! Depinde numărul lor! zise unul.

520 caractere

88 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #2 ~

M-am trezit în Babilon. Mă numesc Semiramida. Porumbeii m-au crescut până mi-am luat zborul, dar a venit şi picajul. Locuiam într-un palat regal. Însă nisipurile îmi intrau în suflet ce era pustiu ca ele. Treptat am realizat că iubesc florile atât de mult încât am comandat un gard pe care sunt încrustate. Credeam că mă protejez de piersic. Până-ntr-o zi când am poftit o piersică, dar acum gardul mă desparțea de pom. Am închis ochii şi mi-am pus o dorință, iar când i-am deschis în palmă țineam o piersică. Am gustat!

520 cuvinte

91 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #3 ~

Luna părea de sticlă albă. Am smuls-o. Era dulce. De ciocolată albă. Casa era din turtă dulce. Pe geamuri steluțe de ciocolată albă. Le desenase gerul. Am mâncat-o. Noaptea avea gust de ciocolată neagră. Se apropie Crăciunul. Magia mă face vrăjitoare. Intru în bucătărie. Pregătesc desertul. Bradul e falnic. Îl pun în tavă. Cu globulețe. Din bomboane. Soarele doarme. Şi-a pitit diadema din fagure de miere. Vârful! E iarnă şi frig. Uitasem de Moşul! Şi de cadouri! Vin Sărbătorile de Iarnă, iar zilele sunt ca un gard.

520 cuvinte

87 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #4 ~

E Lună plină. Vântul sinistru. Casa cu etaj. Lumini aprinse. Spirite retrezite. Un bal! Luminile se sting. Mannequin challenge. Fotograful pozează. Altă noapte de groază. Anton Rubinstein cântă la pian. William Nikia. Pariul: anunțul, viața viitoare. O noapte calmă. Programatorul. Jocul. Nikia e trezit. Strigăt ireal. Mesajul e deschis. Sunetul celui ce l-a trezit. Aprinde luminile. Iar la calculator. Imagine înfiorătoare. Un puzzle. Rubinstein cânta la pian. -Din viața viitoare mă întorc! Accepți pariul, William?

520 caractere

75 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #5 ~

Devenise un maestru al clarobscurului. Pe zi ce trecea se adâncea tot mai mult în jungla talentului său. Energia şi-o manevra ca pe un safari. Nu mai distingea falsul de creație, gardul. Se aventurase vânând himere. Vanitatea îl orbea. Credea că nu v-a fi prins. Era pictor, dar iubea banii. Al naibii de mult încât a ajuns să şi-i fabrice. Îi picta atât de bine de nu mai ştiai care e falsul. Minciuna lui se ascundea în adevăr. În ultimul timp îl indigna întrebarea: societatea ar accepta ideea că e fondată pe un fals?

520 caractere

94 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #6 ~

Ştiți intrasem la facultate! Cu taxă! Nu sunt singura! Mi se împlinise visul, dar cu lipsuri. Colegi de toate vârstele. Unii uitaseră să crească sau eu am crescut într-un an cât zece? Ce contează? Sunt studentă! Pardon, eram! Ei, unde? Cum nu ştiți? Acolo! Colegii mei sunt tare cool. Mă adorau! Din iubire m-au ajutat. Mi-au şters sintezele de pe stick. Alea din anul I, că apoi au uitat drumul către facultate. Veneau la examene. Să copie! Iar eu sunt o ingrată: îmi dădeau resurse şi eu vroiam să învăț! Măi, ce gard!

520 caractere

93 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #7 ~

Fugiți de Iad. V-a stropit popa cu aghiasmă. Păi, da! E sărbătoare! Unii vor acolo şi voi vreți în Rai! Măi, ce ingrați! Săriți gardul! Îl ştiți pe Mititelul? Cum adică? Dacă nu-mi citiți perlele! Sâc! Hai să nu fiu rea! Vă fac cunoştință cu el. Să vă împrieteniți. Cum, nu vreți? Voi pierdeți. Azvârlit din Iad. Am o rugăminte la voi. Ştiu, preferați Raiul, deci fiți miloşi. Vă rog, ajutați-l! Care dintre dumneavoastră creşte măgari? Cum pentru ce? Să-l azvârliți acasă! E sătul de oameni! Şi voi?

520 caractere

91 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #8 ~

Auzi, domne! Îmi plac Haimanalele! Eu le defaim, cel puțin pe unul şi voi spuneți că le ador! De când? Am auzit că ați poposit La Hanul lui Mânjoală. E adevărat? Acolo vă adunați şi mă bârfiți? Păcat! Marele concurs literar al Moftului român! Aşa îi spuneți? Ştiam eu că ridicați gard. De bere. Vă duceți la Caragiale să-i auziți snoavele? A, vă plac? Bine că ştiu! Ce vă mai place? Cănuță, om sucit şi Kir Ianulea? Calul dracului? Glumiți? Ați auzit că s-a negociat vânzarea unui cal pentru Berlin? Cum cine? Caragiale!

520 caractere

93 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #9 ~

Julieta? Romeo! Nu te zăresc! Au ridicat gard verde înalt şi noaptea asta e aşa de întuneric! Iubitule, nu fi supărat! Luna e în covalescență. Auzi e gripată. A luat virusul ăla, ştii tu. A ajuns până acolo. E în carantină! Sună-mă peste câteva minute pe mobil. Apel video. Trebuie să plec. Mă caută Othello. Cum de ce? Joc şi-n rolul Desdemonei. Batista! Acum sunt probleme. Poftim? Mai tragem o dublă? Cum? Nu ne sincronizăm? Vorbesc doar eu? Vreți mai poetic! Ca Cyrano, ca Roxane. Dar în ce piesă jucăm? Aiuriților!

520 caractere

91 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #10 ~

Chiț-chiț! Mă uit speriată în jur. Nu aud bine? Chiț-chiț! Nu se poate! Se repetă. Sunt într-un supermarket. Idem. Hotărât! Trebuie să fie pe undeva. Mă uit în jur, în stânga, în dreapta, jos, sus. Căutați ceva? Un sunet! Zâmbeşte şi pleacă. Nu cred că mi s-a părut! Prea era insistent. Linişte. Să plec? Când să plec îl aud iar. M-a văzut? Mă întorc şi îl văd! Un şoricel captiv în frigider lângă o roată de caşcaval muşcată. Foamea l-a făcut prizioner. Deschid uşa şi țuşti. Ce Dumnezeu, doar nu sunt Tom. Plec.

520 caractere

94 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #11 ~

Ştire nouă pentru mine cu penalty, block temporar şi ştire veche pentru unii, dar nu toltecă: nu mai există semn de întrebare şi semn de exclamare, doar punct. Doar mişcare browniană. Nu mai există negru, ci doar alb. Nu mai există sex, masculin şi feminin, ci doar gen. Belgia le aprobă. Nu mai există tema afişată. Cineva a dat cu barosul în semne. Suicid. Ca să nu mai iubim perechea. Pe el sau pe ea. Nu ne mirăm, nu ne întrebăm. Trăim idilic. Ridicăm gardul punct. Ca să fim orbi şi orbiți. Delirăm. Alertăm viruşii.

520 caractere

94 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ #12 ~

Sfântul Andrei nu se miră, nu se întreabă. Atenție! Adoră punctul! E unidimensional. Şi observațiile. A citit FLATLAND, o introducere în teoria spațiului cu dimensiuni multiple. A optat pentru punct. Nesimcronic cu META. Conflictul inferior Superior. Aşa că ridică gardul din pipernicitul punct. Nu se vrea nici ca A.Square, adică pătratul, dar bidimensional. Nu îi plac simbolurile şi le suprimă. Vederi prea largi, răzmeriță. Semnele de punctuație, cel de întrebare şi cel de mirare, ne fac curioşi şi ne avertizează.

520 caractere

80 cuvinte

*

~ GARDUL CARE NE SEPARĂ ~

Un tablou de artă abstractă. Semn de exclamare. Punct. Semn de întrebare. Pictorul. Privitorul, un ochi normal. Criticul. Dimensounea ascunsă a operei de artă, imaginație sau intuiție. Paradoxul artelor abstracte explicabile prin ştiințe exacte e că devin inteligibile prin factori psihologici. Irealul sedus de logică. Un Frumos aparte depistat de cei cu antene speciale. Imaginație. Prudență şi Pericol. Viața trece pe lânfă unii din noi. Iei decizii nepotrivite. Ajungi visător. Pipăi visul. Gândeşte fix SOD EP.

521 caractere

76 cuvinte

*

~ SALA DE AŞTEPTARE #1 ~

Încerc şi intru înăuntru. Frigul ei mă îngheață, dar mie îmi vorbeşte. Îi aud bătăile inimii ce mă cheamă şi mâna cu degete reci ce mă strânge. Vrea ca să stau cu ea. Ştie. Eu doar bănui. Mi-e teribil de teamă. Şi ei. Frica mă goneşte afară. Îmi vine să plâng şi să strig, dar simt că mă cheamă-napoi. Reintru-n atmosfera de gheață. Cu mine vorbeşte încet. Vrea o pătură. Îi e tare frig. Ei spun că nu au. Iau una murdară şi o învelesc. Acum infirmiera aduce una curată. Aveau. Îi văd privirea. Vreau să nu plece. Cu EA.

520 caractere

100 cuvinte

*

~ SALA DE AŞTEPTARE #2 ~

Lucrez statiscian medical. Ies din secretariat şi dau să intru în bibliotecă. O tânără mă roagă să o ajut cu un permis pentru că mama îi va fi operată. Îl obțin. Urcă să aştepte. Urmează şedința medicilor. Scandal mare pe funcția de director. Participă şi jurnaliştii şi avocata spitalului. Li se spune să nu filmeze în timpul şedinței, dar ei țin camera deschisă. Avocata îi vede. La plecare le-o cere. O refuză, însă le este smulsă, scos filmul şi aruncată pe jos. Se face țăndări. Printre ei, tânăra. Aici era operația.

520 caractere

90 cuvinte

*

~ SALA DE AŞTEPTARE #3 ~

În câteva secunde începe şedința de judecată. Apare avocata. Achitasem onorariul în două tranşe: prima dată cu chitanță, a doua oară fără. Cu scuzele ei. Acum îi dădeam un maieu de macrame. Îl probează la toaletă. Sună telefonul. O conversație scurtă. Iese emtuziasmată. Totuşi ceva nu e în regulă. E veselă, vorbeşte cu noi. Ajungem în fața sălii de judecată. Încă nubîncepuse procesele. Nici judecătorul. Eram ca pe ace. Apare completul. Dăm să intrăm. Avocata ne opreşte şi ne spune că nu ne poate reprezenta. Pleacă.

520 caractere

87 cuvinte

*

~ SALA DE AŞTEPTARE #4 ~

Noaptea îmi prelucrează gândurile. Încerc să mă afund în ea. Am atins Noaptea Polară, dar ştiu că mi-e teamă că o luminiță poate zgândări carapacea în care sufletul mi s-a afundat de câteva clipe. Merg cu paşi nesiguri ce calcă spre nicăieri. Orbeşte. Ca un zombi scăpat de sub control. Ca un somnambul. Am primit vestea după lungi chinuri de aşteptări păzite cu pază. Incomodam. Trebuia să aştept. Aşa mi se ordonase. Nu ştiu unde sunt. Îmi amintesc de el. E singur acasă. Poimâine sunt aşteptată. La Anatomie Patologică.

520 caractere

89 cuvinte

~ SALA DE AŞTEPTARE #5 ~

Nu suntem nimic. Decât nisipul ce se scurge din clepsidră. Timpul se târăşte inutil prin deşertul inimii cerşind ca un muribund picătura de apă. Ne zbatem şi căutăm cu ochii limanul. Uneori îl găsim, alteori sperăm. Încercăm să întârziem cât mai mult lentoarea nisipului. Am vrea să trişam amăgindu-ne. Ne imaginăm jongleorul de la circ ce se joacă cu vieți. Îngerul morții se insinuează flămând citindu-şi rugăciunea, iar noi îl urâm. Vrem ca să plece chiar şi-n ultima clipă. Chiar dacă unii păcătuim strigându-l.

520 caractere

85 cuvinte

*

Altă variantă, mai extinsă:

Nu suntem nimic. Decât nisipul tăcut ce se scurge din clepsidră. Timpul se târăşte inutil prin deşertul inimii cerşind ca un muribund picătura de apă. Ne zbatem şi căutăm cu ochii limanul. Uneori îl găsim, alteori sperăm. Întârziem cât mai mult lentoarea nisipului. Am vrea să trişăm amăgindu-ne. Ne imaginăm ca jongleorul de la circ ce se joacă cu vieți. Visăm trambulina. Şi sărim. Îngerul morții se insinuează flămând citindu-şi rugăciunea, iar noi îl urâm. Vrem să plece chiar şi în ultima clipă. Chiar dacă unii păcătuim strigându-l.

*

~ SALA DE AŞTEPTARE #6 ~

Ia uite-i cum pâng, prefăcuții! Abia aşteaptă să-nchid ochii ca să se căpătuiască. Jelesc. Doamne cum îi rabdă pământul. Ba nu. Spun bancuri. Râd. Dar unde sunt. Acasă. Pe masă. Ăştia stau în cameră şi se îndoapă, mănâncă şi bea de pomană. Unii au adus flori şi aprind lumânări. Le pare rău după mine. Fi-ți serioşi. Cum scapă de mine, cum petrec. Abia aşteaptă să meargă la altul. Las' că-i ştiu eu. Nu-i aud clar. Vorbesc doi lângă mine. Brusc au tăcut. Auzi-i pe ăia din colț. Vor actele casei. Ştiam eu, pramatiilor.

520 caractere

92 cuvinte

*

~ SALA DE AŞTEPTARE #7 ~

Boss-ule ai afişat tema zilei sau săptămânii şi Regulile. Circulă mulți viermi prin piersicile postate ce se miră şi se întreabăCÂND APLICI SERIOS REGULILE pe care le-ai impus doar de Sărbători. O, eşti în pact cu Sfântul Andrei. Complotezi cu el când mai găseşti o piersică pe care o vrei căzută din pom şi atunci intervii strategic în forță administrativă şi moderată, depinde de conjunctură şi de persoane şi strigi Reguli. Care? Aplcabile doar la unii. Ori sunt pentru toți, ori pentru niciunul. Privesc tema!

520 caractere

86 cuvinte

*

~ Flori, fete şi băieți #1 ~

Număra petalele şi se trezi pe strada Florilor. Ba nu, pe ulița. Era vară, sâmbătă şi se ținea discoteca. Un Merțan, un fandosit cu bani şi o prietenă. E invitată la plimbare de amică. Se desprinde de grupul de tineri şi pleacă cu cei doi. Maşina iese-n viteză mare din sat. Brusc se opreşte. În porumbii netreierați urmează o partidă de sex forțat. Ruşine de abuz şi tăcere. O floare se deschide multiplicându-se în altă floare. Un pui de om strigă. O floare, un florin, un concept dintr-un viol. A înflorit versul.

520 caractere

92 cuvinte

*

~ Flori, fete şi băieți #2 ~

Treceam pe strada Florilor când una din ele ridică căpşorul şi-mi vorbi în graiul florilor: mă îmbie cu parfumul ei ca să-mi spună o poveste. Se făcea că lumea este colindată de suflete rătăcitoare, fantome ce călătoresc pretutindeni căutând poarta sufletului nostru şi de o găsesc bat ca pribeagul obosit ciocănind în poartă. Dacă este găzduit după un timp vorba îi devine înmiresmată de un parfum floral. Era felul lor de a ne anunța naşterea, iubirea sau moartea, de a plânge şi de a ne chema. E ca o atracție fizică.

520 caractere

91 cuvinte

*

Bucureşti, România, Europa.

All Rights Reserved!

*****

*